Vieți după gratii: trei olteni, pentru totdeauna în pușcărie. Află care sunt cei mai sângeroși criminali români

850

În închisorile din România își ispășesc pedeapsa peste 300 de „viețași”, așa cum sunt numiți cei condamnați la închisoare pe viață. Majoritatea sunt condamnați pentru crime comise cu violență împotriva copiilor, bătrânilor, părinților, rudelor sau a altor persoane care nu le dădeau satisfacție.

Printre condamnații la viață, doar în ultimii trei ani, au ajuns și trei olteni. Cu toții, condamnați pentru omor deosebit de grav.

Închisoare pe viață pentru asasinul lui Cristi Gălbenușe

Florin Gulie, autorul crimei a cărui victimă a fost sportivul Cristi Gălbenușe, a fost condamnat, în noiembrie 2015, de magistrații Cuarții de Apel Craiova, la închisoare pe viață. Vestea că își va petrece toată viața după gratii a fost pronunțată chiar în ziua în care victima ar fi împlinit 26 de ani. Inițial acesta fusese condamnat de magistrații Tribunalului Olt la 18 ani de închisoare.

Gulie l-a înjunghiat mortal pe Cristi Gălbenușe, fost membru al lotului național de juniori de box, într-un bar din Slatina, în vara lui 2014. Victima se afla împreună cu soția și câțiva prieteni pe terasa barului Vintage din Slatina când a fost ucis. La vremea respectivă, martorii au declarat că, în timp ce fostul sportiv stătea la o masă cu soția și amicii lor, un grup de rromi recalcitranţi  şi-a făcut apariţia în zonă și că aceștia veniseră puşi pe scandal. Ținta lor era Gălbenușe,  cu care Gulie aveau conflicte mai vechi. De cum au dat cu ochii de victimă, între sportiv şi rromi s-a iscat o altercaţie, în care cel dispărut a fost înjunghiat de mai multe ori cu un cuţit, una dintre lovituri, în inimă, fiindu-i fatală.

Magistrații Curții de Apel Craiova i-au mai condamnat în aceeași cauză și pe doi dintre amicii lui Gulie, frații Nelu Ilie și Robert Marian Ciucă. Ei au fost considerați complicii criminalului și au primit opt ani şi două luni de închisoare și, respectiv, cinci ani şi şase luni- măsură educativă de internare într-un centru de detenţie.

http://realitateaoltului.ro/2016/02/29/25-de-ani-de-inchisoare-pentru-galbenuse/

Blestemul familiei Gălbenușe

Familia Gălbenușe pare să fi fost urmărită de un blestem. La doar o jumătate de an de la uciderea lui Cristi Gălbenușe, Adrian, vărul său, a devenit criminal. Adel, așa cum era poreclit, a ucis-o cu mai multe lovituri de cuțit, în plină stradă, pe Norica Nițu, vecină de bloc, chiar în zona în care locuiau. Culmea, criminalul a reușit să-i aplice femeii de 59 de ani 14 lovituri de cuțit fără ca vreun trecător să schițeze vreun gest sau să încerce să-l imobilizeze. Nimeni nu știe care a fost motivul real al gestului lui Adel, la momentul respectiv fiind vehiculate mai multe scenarii privind existența unei relații intime între victimă și criminal sau între fiica victimei și acesta.

Potrivit procurorilor olteni, imediat după crimă, Gălbenuşe a fugit de la faţa locului şi, după câteva ore, a plecat cu o maşină de ocazie la Craiova. A doua zi, pe 16 ianuarie 2015, el a revenit în Slatina, cu intenţia de a se întoarce acasă, însă s-a speriat văzând că era prea multă lume în zona în care locuia. S-a dus într-un centru comercial, de unde şi-a cumpărat o geacă neagră şi o pereche de blugi şi, după ce a probat aceste haine, a rămas îmbrăcat în ele. Hainele cu care fusese îmbrăcat în momentul crimei le-a pus în două pungi pe care le-a aruncat la gunoi. Ele au fost recuperate de polițiști și au constituit probe la dosarul cauzei. Adel a ajuns în posesia polițiștilor la două zile de la crimă, după ce în județ a fost declarată stare de urgență, toate forțele de ordine fiind angrenate în prinderea lui.

http://realitateaoltului.ro/2016/06/07/o-viata-dupa-gratii-pentru-criminalul-de-pe-strada-toamnei/

Pentru fapta sa, Adrian Gălbenuşe fusese condamnat de Tribunalul Olt la 25 de ani de închisoare şi la plata de daune morale de câte 100.000 de euro soţului şi celor două fiice ale victimei sale. Magistrații Curții de Apel Craiova au decis să admită recursul procurorilor și al familiei Noricăi Nițu și să-i înăsprească pedeapsa, condamnându-l la închisoare pe viață. Condamnarea a căzut ca un trăznet. Ea i-a făcut pe mulți să vorbească despre un blestem în această familie.

Cinismul unui criminal

http://realitateaoltului.ro/2016/12/12/asasinata-in-padure-de-iubitul-ei/

Ultima condamnare la închisoare pe viață a unui oltean a fost pronunțată recent tot de magistrații Curții de Apel Craiova, în cazul tinerei de la Scornicești ucisă, într-un mod bestial și cu premeditate, de fostul ei iubit, Bogdan Ionuț Frâncu. Deși locuia în Pitești, bărbatul era originar dintr-o comună din județ. Ca și în cazurile amintite anterior, criminalul beneficiase de o pedeapsă mai blândă din partea magistraților de la Tribunalul Olt, care îl trimiseseră după gratii pentru 25 de ani.

http://realitateaoltului.ro/2017/10/24/apelul-l-a-primis-dupa-gratii-pentru-tot-restul-vietii-pe-ucigasul-tinerei-din-scornicesti/

Sentința a fost dată în urma apelului declarat de criminal.

Bogdan Ionuț Frâncu și-a măcelărit, la finele anului trecut, fosta prietenă, o tânără din Scornicești, în vârstă de 30 de ani. Fapta a fost săvârșită prin aplicarea mai multor lovituri de cuțit în zona inimii. Crima a avut loc în mașina lui Frâncu, care a convins-o să urce în autoturism pe motiv că mai vrea o șansă. Când a fost convins că aceasta nu mai trăiește, criminalul i-a aruncat trupul la marginea pădurii din Optași Măgura. Dând dovadă de mult sânge rece, Frâncu i-a trimis surorii victimei fotografii cu corpul inert al acesteia. Sesizați, polițiștii au dat repede de urmele criminalului. El a fost descoperit într-un hotel din Pitești. La scurt timp după încătușare, criminalul și-a recunoscut fapta și le-a povestit anchetatorilor cum a ajuns să o comită.

Criminali celebri au devenit ,,viețași”

Niciunul dintre criminalii din Olt, condamnați la închisoare pe viață, nu a devenit la fel de celebru precum colegii lor care riscă să-și petreacă tot restul vieții după gratii.

 

Gheorghe Vlădan, ,,criminalul de la Perla”

În 2012, o crimă îngrozea o țară întreagă. Polițistul Gheorghe Vlădan a intrat cu arma într-un coafor din zona Perla a Capitalei, trăgând nenumărate focuri de armă. El și-a împușcat soția, care vroia să divorțeze, dar și o casieriță. De asemenea, Vlădan a mai rănit șase persoane, care au avut nevoie de intervenții chirurgicale pentru a scăpa cu viață. Pentru fapta sa, bărbatul a fost condamnat de magistrații Curții de Apel Craiova la închisoare pe viață. El își ispășește pedeapsa la penitenciarul Rahova.

Taximetristul de care a aflat o lume

Nicolae Vlad a devenit ,,vedetă” în 2012, după ce procurorii au reușit să-l identifice ca fiind ucigașul mai multor femei, una dintre ele fiind o studentă japoneză. Criminalul ar fi abordat-o pe japoneza Yurika Masuno, în vârstă de 20 de ani, în incinta Aeroportului „Henri Coandă” Otopeni-Bucureşti, oferindu-şi ajutorul pentru a-i găsi un taxi care să o ducă la Gara de Nord, de unde urma să ia un tren către Craiova. Două zile mai târziu, în locul respectiv a fost descoperit cadavrul studentei, acoperit cu frunze şi prezentând urme de violenţă.

Procurorii au mai reușit să demonstreze că Vlad era autorul și a cinci tâlhării, șapte violuri și o serie de fapte penale de violări de domiciliu, lipsire de libertate în mod ilegal, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii și liniștii publice, loviri și distrugere. Instanța supremă a decis să-l condamne pe acesta la închisoare pe viață după ce expertiza psihiatrică a demonstrat că el a fost în deplinătatea facultăților mintale la săvârșirea crimelor și a celorlalte fapte penale.

Trimis după gratii pentru uciderea propriei surori

Anul 2012 a fost anul omorurilor care crează coșmaruri. În același an, Gilberto Șaban și prietenul său George Davidescu, fost jandarm, au fost acuzați de procurori de uciderea Larei Șaban, sora unuia dintre criminali. Ulterior, ei au fost condamnați pe viață pentru omor deosebit de grav.  Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii constănţeni, Lara Şaban a ajuns în Constanţa, în 27 aprilie 2012, împreună cu fiica sa de patru ani şi cu bona acesteia, la bordul unui avion particular. Ea locuia în Turcia de aproximativ şapte ani şi avea o relaţie de concubinaj cu omul de afaceri Huseyin Sipahi, având o situaţie financiară bună. În Constanţa, tânăra avea două imobile, o vilă şi un apartament, iar pentru deplasare avea la dispoziţie un autoturism Porsche Panamera, înmatriculat în Turcia, în valoare de aproximativ 350.000 de euro. La venirea în România, Lara Şaban avea asupra ei peste 125.000 de dolari, bani cu care intenţiona să cumpere un apartament în municipiul Constanţa. Fratele ei şi prietenul lui au vrut să pună mâna pe bani așa că au ucis-o, apoi i-au aruncat cadavrul într-o pădure din apropiere de Năvodari.

Konstantinos Passaris – „Fiara din Balcani”

Unul dintre cei mai brutali criminali, care a ținut ani de zile prima pagină a ziarelor naționale și internationale, este Konstantinos Passaris, supranumit și „Fiara din Balcani”. Grecul a ucis cu sânge rece, în primăvara lui 2001, doi angajați ai unei firme de schimb valutar, în timpul unui jaf armat. El a mai primit un supliment de pedeapsă după ce procurorii au reușit să demonstreze că el este autorul furtului a peste jumătate de miliard de lei vechi de la casa de schimb valutar „Le Petit Bijou” din București. Pentru faptele sale, grecul a fost condamnat în 2003 la închisoare pe viață. Până să ajungă în România, Passaris era căutat în țara natală pentru mai multe crime. El fusese arestat în Grecia, în februarie 2001 pentru omor calificat, tentativă de omor şi răpire de persoane, dar a reuşit o evadare spectaculoasă. A simulat o criză de epilepsie şi a fost transportat la un spital, unde doi dintre membrii grupării sale, care se pare că erau de origine română, au deschis focul asupra poliţiştilor, iar Passaris a dispărut la bordul unui autoturism „Lancia”, pe care l-a deturnat din trafic, ameninţându-l pe proprietarul autoturismului cu un pistol.

„Jack Spintecatorul” din Răducăneni

Ionel Augustin, supranumit și „Jack Spintecatorul din Răducăneni”, județul Iași, a ucis, în septembrie 2009, un tînar de 22 de ani și o bătrână nevăzătoare în vârstă de 85 de ani. Prima victimă a fost un consătean, pe care l-a omorât cu 80 de lovituri de cuțit și i-a tăiat organele genitale, după ce au băut împreună și s-au luat la ceartă pentru că-i aplicase o palmă. Ulterior, Augustin a decapitat-o și pe Maria Fishel, de la care luase împrumut 100 de lei pentru că a avut proasta inspirație să-l întrebe când îi restituie.

„Asasinul de la Căprița”

Un alt criminal care a devenit ,,vedetă” este Viorel Chirilă, din Iași, cunoscut și ca „asasinul de la Căprița”. El a fost condamnat la închisoare pe viață pentru agresarea sexualaă a șase băieți, cu vârste cuprinse între 9 și 15 ani, și uciderea unuia dintre ei, fapte comise în patru localități din Moldova. Copilul ucis a fost ademenit de „asasinul de la Căprița” în pădure, unde a fost violat, torturat și abandonat. A doua zi, Chirilă l-a găsit pe copil în viață, i-a pus o curea de gât și l-a legat de un copac, unde a agonizat până a murit.

Condamnat de două ori la închisoare pe viață

Anul trecut, brăileanu Fănel Milea, un violator-asasin care, până acum, a omorât trei persoane și a batjocorit două bătrâne, s-a ales cu a doua condamnare pe viață.

Cazierul bărbatului, în vârstă de 52 de ani, îngrozește orice minte normală. Bătăile, violurile și crimele îndreptate asupra bătrânilor au fost ”specialitatea casei”. În 1992, pe când avea vreo 28 de ani, a ajuns la închisoare pentru o condamnare pe viață. Părea că bieții oameni răpuși de el în accente de furie înecate în foarte mult alcool fuseseră răzbunați de Justiție. Dup 21 de ani , considerând că fiara s-a pocăit și s-a transformat într-un deținut model, el a fost eliberat condiționat. Trezindu-se în libertate, la scurt timp, asasinul-violator a comis-o iarăși. Ca și în trecut, pedeapsa a fost maximă.

Când pot fi puşi în libertate condamnaţii pe viaţă?

Potrivit Codului Penal, „vieţaşii“ pot fi propuşi pentru liberare condiţionată după ce au executat 20 de ani din pedeapsă. În cazul în care deţinutul a împlinit 60 de ani în timpul executării pedepsei, detenţiunea pe viaţă se înlocuieşte cu închisoarea pe timp de 25 de ani, urmând ca din aceasta să execute o parte.

Potrivit datelor statistice făcute publice de Admninistrația Națională a Penitenciarelor, 16 persoane private de libertate au fost liberate condiţionat din 2010 până în mai 2013, 13 au executat efectiv 20 de ani, iar pentru trei a fost comutată pedeapsa.