Eficientizarea agriculturii, inventată la Olt de verii Stănescu

1510

Doi tineri fermieri din Olt au pus la punct o aplicaţie pe care au numit-o AgriSo, prin care eficientizează munca în agricultură. Cu ajutorul ei, pot controla de la distanţă, prin intermediul telefonului mobil, al tabletei sau laptopului, la orice oră din zi sau noapte, lucrările agricole, consumul de imput-uri, dar şi stadiul culturilor. Aplicaţia i-a ajutat să facă la ferma pe care o administrează, în primul an, o economie de 70.000 euro doar din reducerea consumului de motorină. Aplicaţia pusă la punct de Mihai şi Ştefan Stănescu de la Agromec Vişina, în urmă cu doi ani, este utilizată acum şi de alţi fermieri din ţară. Cu ea, cei doi tineri reprezintă România la cel mai mare târg de tehnologie de la Dubai, fiind singurul star-up din ţara noastră prezent la importanta manifestare.

Agricultura şi IT-ul şi-au dat întâlnire… la Vişina

Aplicaţia a fost realizată de verii Mihai şi Ştefan Stănescu în urmă cu doi ani, din dorinţa de a eficientiza activitatea fermei Agromec Vişina, de aproape 3600 de ha, pe care o administrează. Au vrut să facă acest lucru prin monitorizarea consumului de motorină şi al imput-urilor. Au căutat pe piaţă un astfel de program şi nu au găsit. Atunci s-au decis să facă ei o aplicaţie care să-i ajute să-şi ducă la îndeplinire planul de a rentabiliza activitatea prin minimizarea costurilor.
,,Văzând că nu găsim ceea ce căutăm, am decis ca împreună cu verişorul meu Mihai, care este IT-ist, să punem bazele unei aplicaţii pe care am numit-o AgriSo. Am reuşit după câteva luni de muncă şi am testat-o la noi pentru a vedea cum funcţionează. Şi a mers, s-a dovedit a fi foarte utilă încă de la început. Între timp, noi am tot lucrat pe ea şi am dezvoltat-o. Acum avem o aplicaţie care răspunde tuturor doleanţelor noastre. Ea poate fi adaptată şi în funcţie de nevoile utilizatorului” a declarat Ştefan Stănescu, pentru Realitatea Oltului. Cei doi tineri ne-au făcut şi o demonstraţie a aplicaţiei create, chiar în câmp, pe terenurile fermei pe care o administrează cu succes, unde au testat aplicaţia înainte de a o lansa pe piaţă.

Nevoia l-a învăţat, iar pasiunea l-a ajutat

Soft-ul a fost pus la punct de Mihai, pasionat de programare, student anul II la Cibernetică. Practic, el a fost cel care a împletit nevoia de a avea o aplicaţie care să-i folosească la fermă şi pasiunea pentru programare. A creat aplicaţia pentru a răspunde nevoilor identificate la fermă de vărul său, Ştefan.
,,Încă de la început ne-am gândit ca softul să fie uşor de folosit, să poată fi accesat de pe telefon, tabletă sau laptop. Şi acum, când facem o actualizare, primul lucru pe care îl facem este să vedem cât de simplu este de utilizat de potenţialii beneficiari, persoane mai puţin familiarizate cu tehnologia IT. Aplicaţia se bazează pe nişte dispozitive GPS montate pe utilaje. Practic, fiecare utilaj agricol este dotat cu un dispozitiv GPS care permite transmiterea informaţiilor dorite de fermier în timp real, la orice oră şi din orice loc, doar accesând aplicaţia de pe telefon, tabletă sau laptop”, ne-a mărturisit Mihai Stănescu, cel mai mic dintre verii Stănescu. Potrivit acestuia, dacă utilajele sunt mai noi de 2005-2006, aplicaţia se poate conecta şi la computerul lor de bord, pentru a prelua informaţii precum turaţia motorului, cum merge operatorul sau consumul de motorină. Dacă utilajul este mai vechi, se pot instala debitmetre pe tur şi retur, pentru o exactitate mai mare a consumului de carburant.

AgriSo, aplicaţia care le-a adus un profit însemnat

După primul an de folosinţă a aplicaţiei AgriSo, tinerii fermieri au reuşit să facă o economie considerabilă doar de la motorină. După ce au mai pus la calcul şi restul avatajelor din utilizarea eficientă a imput-urilor, profitul a fost unul însemnat.
„Comparativ cu anul în care nu am folosit aplicaţia, în primul an de testare am redus consumul de carburant cu 70 de tone, de la 330 de tone de motorină la 260. Dacă am calcula cu un euro un litru de motorină, am economisit cam 70.000 de euro doar de la carburant. Acum totul este monitorizat şi ştim exact cât băgăm în pământ, cu ce costuri şi care este stadiul dezvoltării culturii. Facem calcule pe parcele, avem totul bine organizat – cu ce costuri se face fiecare lucrare, vedem dacă e rentabilă acea lucrare la acel moment, dacă nu, nu o facem. Eu am estimate economiile făcute în fermă, în primul an de monitorizare a activităţii, undeva la vreo 300.000 euro”, ne-a mărturisit, mândru de reuşita lor, Ştefan.
Aplicaţia îi ajută pe fermieri să-şi crească producţia la cereale. Imaginile transmise prin satelit, cu ajutorul aplicaţiilor, le spune dacă trebuie sau nu să facă o anume lucrare sau ce cantitate de imput-uri trebuie să aplice pe o anumită solă.
,,Solele sunt în funcţie de culturi: cu galben sunt solele care sunt cultivate cu grâu, cu verde este rapiţa, şi tot aşa. În funcţie de intensitatea culorii ne dăm seama de dezvoltarea ei, dacă are sau nu nevoie de umiditate sau de îngrăşăminte. În funcţie de informaţiile oferite, ştim ce avem de făcut astfel încât să avem culturi bune şi să obţinem maximum de producţie de pe sola respectivă. Informaţiile furnizate de aplicaţie sunt foarte corecte pentru că imaginile sunt actualizate de două ori pe zi, cu ajutorul sateliţilor. Aceleaşi imagini ne ajută şi în relaţia cu APIA”, ne-a explicat Mihai. El ne-a pus la curent şi cu procedura de monitorizare a utilajelor. ,,În acest moment, după cum vedeţi, avem pe câmp mai multe utilaje: sunt trei tractoare la semănat şi o maşină cu grâu care alimentează semănătorile. Se poate observa ce face fiecare, în acest moment. Dacă, din diverse motive, unul dintre tractoare stă pe loc, vedem. Dacă stă prea mult, putem cere explicaţii. În special dacă staţionează cu motorul pornit”, a mai spus Mihai, tânărul fermier pasionat de IT.

Specialişti sau nu, fermierii apreciază aplicaţia

Reticenţi la început, angajaţii fermei susţin că aplicaţia îi ajută nu doar că-i… spionează. Încântaţi de aplicaţia pusă la punct de cei doi tineri sunt şi specialiştii din agricultură.
,,Este o aplicaţie foarte bună, de mare ajutor fermierilor, indiferent de dimensiunile suprafeţei administrate. În plus, preţul nu este unul mare, care să nu le permită celor ce lucrează suprafeţe mici să o achiziţioneze. Faptul că se pot monitoriza consumurile, se fac economii importante. Practic, investiţia în aplicaţie se amortizează chiar din primul an de la achiziţionarea ei. Aşa se face că, practic, fermierii care au achiziţionat-o, chiar dacă mă refer la fermieri mici, nu-şi reduc profitul ci, din contră, ea îi ajută să-l crească prin diminuarea costurilor”, a susţinut directorul Direcţiei Agricole Olt, Emil Marinescu. ,,Ştiu că sunt mulţi fermieri care o implementează în judeţ. Am auzit că sunt şi ferme din alte zone care o folosesc”, a mai spus el.
,,Am auzit de această aplicaţie şi mi se pare foarte bună. Nu am experimentat-o, dar am cunoscuţi care o folosesc şi s-au declarat mulţumiţi de ea. Spun că au redus mult costurile ca urmare a amonitorizării activităţii desfăşurate în fermă”, a susţinut Dumitru Niculescu, membru al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor.

Un ajutor de nădejde pentru fermierii de pretutindeni

În acest moment, cu ajutorul aplicaţiei sunt monitorizate peste 40.000 de hectare din mai multe ferme din judeţ şi din ţară. Aplicaţia AgriSo se utilizează de către fermieri din Satu Mare, Arad, Călăraşi, Piatra Neamţ şi Iaşi, iar în judeţul Olt, atât în zona de Sud, cât şi în Nord. Numărul fermierilor interesaţi de aplicaţia celor doi tineri fermieri din Vişina este într-o continuă creştere. La cererea fermierilor, Mihai şi Ştefan Stănescu lucrează acum la un modul care să permită şi monitorizarea prin imagini în timp real a lucrărilor agricole. Vor să facă acest lucru cu ajutorul dronelor. ,,Putem face acest lucru. Muncim de ceva timp la aceste update-uri. Sperăm să reuşim în câteva luni şi să ieşim cu aplicaţia adaptată în sensul dorit de ei”, a spus Ştefan. El a precizat că vor continua să lucreze la aplicaţie astfel încât ea să fie de folos şi fermierilor din afara ţării.
Fermierii români care folosesc aplicaţia plătesc o chirie de un euro pentru fiecare dispozitiv mobil şi pentru fiecare hectar de teren din fermă pe care o administrează. La aceste costuri se mai adaugă abonamentul lunar, stabilit în funcţie de dimensiunile fermei şi de utilajele monitorizate pentru fiecare creându-se câte un cont. Toate actualizările la sistem sunt gratuite. Cu toate acestea, Mihai şi Ştefan Stănescu au scos bani frumoşi din aplicaţia AgriSo realizată, dincolo de economiile aduse fermei Agromec Vişina a cărei activitate au eficientizat-o.

Cu AgriSo la GITEX Technology Week, de la Dubai

Aplicaţia a fost selectată de ARIES (Asociaţia Română pentru Industrie Electronică şi Software) să participe, în perioada 16-20 OCTOMBRIE 2016, la GITEX Technology Week în Dubai, Emiratele Arabe Unite. Participarea la GITEX Technology Week oferă posibilitatea de promovare la al 3-lea cel mai mare targ IT din lume şi cel mai mediatizat târg din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Asia de Sud. ,,Am fost singurul star-up din România care a participat la aceast târg de tehnologie, alături de alte 288 de firme din lume. Are loc şi un concurs în urma căruia cea mai valoroasă aplicaţie va fi premiată cu 130.000 de dolari. Noi suntem încrezători în AgriSo şi sperăm să atragem atenţia nu doar participanţilor, ci şi juriului acestui concurs” a mai spus Ştefan Stănescu.

Fii de demnitari… inteligenţi şi cu bun-simţ

Tinerii care au pus la punct aplicaţia menită să rentabilizeze munca în agricultură sunt ceea ce se cheamă ,,copii… de bani gata”. Unii, însă, care au fost învăţaţi că pentru fiecare lucru pe care şi-l doresc în viaţă trebuie să muncească şi că banii cei mai valoroşi sunt cei câştigaţi prin sudoarea propriei frunţi. Cei doi veri sunt tinerii frumoşi care îşi fac părinţii să fie mândri de ei şi care au şansa să-i depăşească în tot şi toate: bani şi renume. Mihai Stănescu, cel mai mic dintre veri, IT-istul, are 22 de ani şi este fiul deputatului social-democrat Alexandru Stănescu. Ştefan Stănescu, vărul său, agronomul, are 28 de ani şi este fiul liderului PSD Olt, Paul Stănescu, fostul preşedinte al CJ Olt. Doi tineri frumoşi, pe care puţini oameni îi ştiu cum arată, timizi, chiar retraşi care, în loc să profite de statutul părinţilor lor, au ales să demonstreze că sunt capabili să-şi creeze propriul nume, prin muncă, inteligenţă şi bun-simţ.