Integraţi pe hârtie, excluşi prin acţiune

377

Peste 500 de copii cu cerinţe educaţionale integraţi în şcolile de masă, de care se ocupă, pe lângă cei din şcolile speciale, doar 27 de profesori itineranţi. Un număr mult prea mic în comparaţie cu nevoile acestor copii. Cererile nescrise sunt multe, iar cele scrise aşteaptă aprobarea. Şansa la educaţie a acestor copii este, de multe ori, doar pe hârtie, sistemul fiind deficitar în a asigura cadre didactice pregătite în domeniu, resurse materiale adaptate nevoilor acestor copii, programa adaptată şi la evaluare nu numai la predare, precum şi acceptarea de către ceilalţi copii şi părinţii acestora a colegilor cu CES.

Îi integrăm în şcolile de masă, fără însă a le oferi ajutorul de care au nevoie pentru a ţine pasul cu colegii, neatingându-se astfel scopul de a le oferi o şansă la educaţie. Cu cadre didactice insuficiente şi insuficient pregătite în domeniu, insuficienţa resurselor materiale, programa şcolară neadaptată,precum şi prejudecăţile părinţilor celorlalţi copii, integrarea copiilor cu nevoi speciale în şcolile de masă nu le oferă copiilor cu nevoi speciale (CES) atenţia şi sprijinul pe care-l merită pentru a depăşi problemele fizice sau psihice. Trebuie ştiut că atunci când vorbim de copii cu CES integraţi în clase normale, ne referim la acei copii cu deficienţe propriu-zise, uşoare sau medii, cât şi copiii fără deficienţe, dar care prezintă manifestări stabile de inadaptare la exigenţele şcolii: tulburări vizuale, de auz, dizabilităţi mintale, tulburări de conduită, hiperactivitate cu deficit de atenţie-ADHD, tulburări de opoziţie şi rezistenţă, anxietate, depresia, dificultăţi de învăţare, sindromul Down, dislexia, întârzieri în dezvoltarea limbajului, etc.
În mod normal, aceşti copii având nevoie de atenţie specială, pe care cadrul didactic de la clasă nu-l poate oferi întotdeauna atunci când trebuie să se ocupe şi de alţi zeci de copii în acelaşi timp, ar fi nevoie ca fiecare copil să aibă parte de atenţia unui profesor itinerant – un cadru didactic cu studii superioare în domeniul psiho-pedagogic, care desfăşoară activităţi de învăţare, stimulare, compensare şi recuperare cu aceştia.
Numai că la nivelul judeţului Olt, avem doar 27 de astfel de profesori. „Trebuie să vă mărturisim că avem un necesar mult mai mare de cadre didactice de sprijin, şi am făcut o solicitare în acest sens către Ministerul Educaţiei, sunt convinsă că vom primi un răspuns afirmativ pentru că am descoperit în urma unui recensământ făcut în şcolile noastre de masă că numărul copiilor cu diagnostic este mult mai mare decât ne aşteptam. Ce este foarte greu pentru aceşti copii este că, oricâte eforturi ar face şcoala, ei nu reuşesc să atingă nivelul de performanţă al celorlalţi elevi, iar subiectele pe care aceştia le primesc la examene nu sunt în conformitate cu nivelul la care reuşesc ei să ajungă. Subiectele sunt de nivel mediu, însă nu ajung la nivelul de performanţă solicitat de aceştia. Însă ei se pot integra uşor pentru că nu avem încă o prevedere legislativă care spune că aceşti elevi nu pot să meargă la liceu, pot merge la liceu în limita lcourilor aprobate, dar şi la şcoala profesională, unde învăţarea unei meserii este lucrul cel mai important care s-a realizat pentru toţi copii, nu numai pentru cei cu CES, în ultimii ani. Înfiinţarea şcolii profesionale cu durata de 3 ani este un pas important în integrarea copiilor în şcoală, dar şi în ocuparea cu forţă calificată a locurilor de muncă de pe piaţă”, ne-a declarat Felicia Man, inspector şcolar general IŞJ Olt.

Zeci de copii, fără ajutorul necesar

Potrivit datelor IŞJ Olt, în şcolile de masă avem integraţi 524 de copii cu CES, dintre care 68 cu tulburări din spectrul autist, de care se ocupă doar 27 de profesori de sprijin, un număr mult prea mic pentru a acoperi toate şcolile unde aceştia învaţă, copiii fiind înscrişi peste tot prin judeţ. Spre exemplu, numai la Şcoala Bircii învaţă peste 25 de astfel de copii „speciali”, fără ca profesorii de la clasă să primească ajutorul unui coleg cu specializare psiho-pedagogică. Cei 27 de profesori itineranţi mai sunt ajutaţi pentru a face faţă solicitărilor, mai ales că în astfel de cazuri pentru fiecare copil ar trebui realizate programe de intervenţie personalizată, în funcţie de tipul de afecţiune, urmând a se continua activitatea de sprijin de la clasă cu „terapia” în cabinet, de cei 48 de consilieri şcolari.

FEDRA a luat poziţie

Recent, Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (FEDRA) a prezentat ultimul raport naţional privind integrarea în şcoală a copiilor cu autism. Raportul prezintă rezultatele a 19 studii de caz realizate de voluntarii FEDRA şi arată că există o serie de factori care limitează integrarea şcolară a copiilor cu autism şi accesul lor la o educaţie de calitate adaptată nevoilor de dezvoltare, în mare aceleaşi pe care le-am adus şi noi în discuţie: numărul profesorilor de sprijin este foarte mic raportat la numărul de copii cu cerințe educaționale speciale, competenţele reduse ale cadrelor didactice în lucrul cu copii cu cerinţe educaţionale speciale, insuficienţa resurselor materiale şi a serviciilor de sprijin adaptate, dar şi ignoranţa, stereotipurile şi prejudecăţile manifestate de cadrele didactice sau de părinţii copiilor tipici faţă de copiii cu dizabilităţi.
Potrivit datelor FEDRA, la nivel naţional nu există nici măcar o statistică exactă a copiilor şi adulţilor cu autism, există doar cea publicată de Ministerul Sănătăţii în urmă cu patru ani care estimează că la nivel naţional erau peste 7.000.
Potrivit Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt, în judeţul nostru avem 163 de minori cu tulburări din spectrul autist, dintre care 68 integraţi în şcolile de masă, 30 în şcoli speciale, iar 64 neşcolarizaţi. „În vederea consilierii şi asistenţei minorilor cu tulburări din spectrul autist, aceştia beneficiază de servicii sociale speciale specializate în cadrul Centrelor de recuperare a copilului cu dizabilităţi Slatina şi Caracal, în prezent existând 23 de beneficiari”, menţionează reprezentanţii DGADPC Olt în răspunsul oferit la solicitarea noastră, instituţia ignorând întrebările legate de problemele cel mai des semnalate cu privire la copiii cu CES şi dacă au existat cazuri de copii înscrişi în şcoli de masă care au fost pe parcurs retraşi şi îndreptaţi către învăţământul special.