Agricultura oltenească, între tradiție și inovație

845

Agricultura a fost una dintre cele mai vechi ocupații ale românilor. Dacă înainte de 1989 tăranii, deși nu aveau pământ, reușeau ca în gospodăriile lor să crească păsări și animale, dar și să aibă grădini bine organizate, în prezent lucrurile s-au schimbat.

După Revoluție, și țăranii au dorit să evolueze, încercând noi soiuri și noi rase de animale. Dar fără să se gândească că multe dintre acestea nu se pot adapta climei de la noi. Iar din punctul de vedere al afacerii, nu au ținut cont de  puterea de cumpărare, dar și de obișnuința oamenilor să consume anumite alimente.

“Este o greșeală  faptul că nu se merge pe tradiție, însemnând că trebuie să creștem vaca de lapte, nu vaca de carne. Noi nu avem tradiția și cultura cărnii de vită, începând de la a o produce, până la cel care o consumă. A apărut pe lângă porcul nostru, tradițional, porci vietnamezi sau brelocuri”, ne-a spus Dan Bărăgan, directorul Direcției de Agricultură și Dezvoltarea Rurală, Olt

Deși tendința este de a merge pe o agricultură ecologică, în Olt aceasta nu este făcută la stadiul de afacere profitabilă.

“La nivel de Olt nu a prins foarte bine agricultura ecologică, deși sunt utile, dar prețul lor nu este pentru puterea financiară a oltenilor. Dispariția micii gospodării țărănești, viabile în perioada interbelică și communistă, când vaca, porcul, păsările, grădina pe o palmă de pământ unde își plantau usturoi, ceapă, ridichii, tomate, ardei, a dus la mari disfuncționalități, atât în viața rurală, cât și în mediul urban. Vom regreta dispariția cuptoarelor de pâine, s-a uitat cum se răstoarnă mămăliga pe fundul de lemn, să se pună murături țărănești, să se prepare porcul de la cap, la coadă”, a completat Bărăgan.

Cu toate acestea, directorul DADR Olt consideră că rețeta unei afaceri de succes în agricultură o deține fermierul care aplică tehnologiile, dar care are la bază tradiția.