Frăţie pe bani europeni: primarii olteni, îndemnaţi să preia idei de la omologii din alte state

379
în 2011, primarul comunei Cungrea a dat mâna cu omologul din Moleşti pentru promovarea culturii (foto:jurnaldeziarist.blogspot.com

Schimb de experienţă, identificarea unor investiţii sau acţiuni care ar putea fi puse în practică şi la noi, promovarea valorilor locale sau parteneriate în vederea accesării împreună a unor proiecte cu fonduri nerambursabile- sunt doar câteva dintre motivele pentru care primarii olteni ar trebui să nu ignore necesitatea înfrăţirii oraşelor pe care le conduc cu localităţi similare din alte state. Cu atât mai mult cu cât proiectele de colaborare şi înfrăţire pot fi implementate cu fonduri europene. În prezent, doar 7 localităţi oltene au încheiate asemenea acorduri, lider fiind municipiul Caracal, cu patru înfrăţiri cu oraşe din Bulgaria, Letonia şi Polonia.

 

Primarii olteni au fost înştiinţaţi astăzi de către Prefectura Olt că Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne din cadrul Comisiei Europene a finalizat catalogul de proiecte prin Programul „Europa pentru cetățeni“, un program prin care pot accesa fonduri europene în vederea înfrăţirii cu oraşe similare din alte state. Obiectivul programului  este acela de a-i face pe cetăţenii români să interacţioneze cu cetăţenii altor state, de a-şi cunoaşte reciproc valorile, gradul de dezvoltare şi de a stabili o legătură în beneficiul ambelor părţi. Cooperarea dintre localităţile înfrăţite poate cuprinde: schimburi culturale ( expoziţii, spectacole muzicale sau teatrale, întâlniri între artişti), schimburi de experienţă între elevi, preluarea unei idei de afaceri de la localitatea „soră”, promovarea locurilor frumoase sau turismului agrar (anumiti agricultori din strainatate ar fi interesati in cresterea/experimentarea anumitor culturi agricole), competiţii sportive, formare profesională, promovarea de activităţi agricole, industriale şi comerciale, etc. Catalogul de proiecte finanțate prin acest Program poate fi consultat accesând linkul http://ec.europa.eu/programmes/europe-for-citizens/projects/.

Pe component 1- Memorie istorică, subvenţia maxima eligibilă pentru un proiect este de 100.000 de euro, cu o durată de 18 luni. Pe component 2, ce se referă la învăţare interculturală, solidaritate, implicare în societate, voluntariat, proiectele de înfrăţire, reţele de oraşe sau ale societăţii civile sunt subvenţionate cu sume de până la 150.000 de euro.

 

Slatina a “copiat” depozitatea subterană a gunoiului, Balşul promovează olăritul

Deşi numărul localităţilor din judeţ care sunt înfrăţite cu localităţi similare din alte state este mai mare, cu acte în regulă şi cu acorduri încheiate între administraţiile locale nu ONG-uri se pot lăuda doar 7 primării oltene, care au încheiat 13 acorduri de cooperare şi înfrăţire, privind dezvoltarea economică locală și stabilirea unor proiecte comune, coeziunea socială, parteneriate cu caracter umanitar sau pe învăţământ,m sport, cultură, administraţie publică şi economie.

„Avem multe localităţi cu înfrăţiri reuşite, care derulează numeroase activităţi privind schimbul de experienţă prin vizite, au realizat anumite investiţii, cum este cazul comunei Teslui. Însă aceste înfrăţiri nu sunt făcute cu administraţiile publice de acolo, nu au documente de înfrăţire specifice acestui program cu subvenţionare cu fonduri europene. Este foarte bine-venită o colaborare a edililor cu omologi din alte ţări. Spre exemplu, ştiu că sistemul de colectare subterană a gunoiului a fost remarcat de edilii slătineni într-o vizită din cadrul unui schimb de experienţă ”, declară Monica Ţone, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Olt.

„Noi avem două acorduri de înfrăţire, subvenţionate cu fonduri europene, cu oraşe mici, de categoria Balşului, din Italia şi Letonia. Am organizat mai multe vizite reciproce, încercând să descoperim fiecare valorile culturale ale celeilalte comunităţi. Noi am promovat frumuseţea cântecului, dansului şi portului oltenesc, precum şi olăritul, o mândrie a Olteniei”, susţine Cristian Popescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Balş.

Acordurile de cooperare și înfrățire între localități din județul Olt şi instituții similare din străinătate:

  1. Slatina – Ispica (oraș în Regiunea Sicilia, Provincia Ragusa, Italia), acord din 2003, pe durată nedeterminată, în domeniul administrativ, economic, social, cultural;
  2. Caracal -Montana (Bulgaria), acord din 2006, pe durată nedeterminată- dezvoltare economică locală și stabilirea unor proiecte comune;
  3. Caracal – Jelgava (Letonia), acord încheiat în 2007 -dezvoltare economică locală și stabilirea unor proiecte commune cu finanțare UE în diferite domenii;
  4. Caracal – Białogard (Polonia), acord din 2007 -dezvoltare economică locală și stabilirea unor proiecte comune cu finanțare UE în diferite domenii;
  5. Caracal – Cherven Bryag (regiunea Plevna, Bulgaria), înfrăţire din 2008- dezvoltare economică locală și stabilirea unor proiecte comune cu finanțare UE în diferite domenii ;
  6. Balș – Erchie (oraș în regiunea Puglia, Provincia Brindisi, Italia), înfrăţire din 2013, domeniul coeziune socială;
  7. Balș -Kekava (Letonia), acord din 2013- coeziune socială;
  8. Cungrea – Château-du-Loir (comună în Departamentul Sarthe, Franța),acord de înfrăţire din 1994 -caracter umanitar, administrației publică;
  9. Cungrea -Molești (comună din raionul Ialoveni, Moldova), acord de cooperare şi înfrăţire din 2011, domeniile: administrației publică, economie, cultură, sport.
  1. Curtișoara – Sauca (comună din raionul Ocniţa, Moldova), cooperare din 2014- administrației publică, economie, învățământ cultură, sport;
  2. Grojdibodu – Dolni Lom (Sat în comuna Ciuprene, Regiunea Vidin, Bulgaria), înfrăţire din 2013, domeniul cultural;
  3. Grojdibodu – Gorni Lom (Sat în comuna Ciuprene, Regiunea Vidin, Bulgaria), înfrăţire din 2013, domeniul cultural;
  4. Osica de Sus -Mont-Saint-Aignan (oraș în Departamentul Seine-Maritime, Franța), cooperare din 1990, domeniile social, cultural.