Primăria deschide publicului catacombele Slatinei

1493

Tunelurile subterane ale Slatinei vor fi deschise publicului. Primăria intenţionează să pună în valoare catacombele din parcul Eugen Ionescu şi Parcul Piteşti, despre a căror existenţă se ştie, dar şi să identifice cât este poveste şi cât realitate în existenţa unor tuneluri subterane care ar străbate Slatina, în ce stadiu sunt şi în ce măsură ar putea fi valorificate.

Poveştile despre tunelurile care ar străbate Slatina veche au stârnit dintotdeauna interesul locuitorilor. Se spune, printre altele, că pe sub vechiul oraş, făcând legătura cu oraşul nou, spre Parcul Piteşti, ar exista o întreagă galerie ce leagă mai multe clădiri mai mult sau mai puţin importante, dar şi actualul sediu al poliţiei, fostul palat administrativ (actualul muzeu judeţean), clădirea fostei Bănci Naţionale, ducând până la Parcul Piteşti, pe sub hotel, tuneluri construite prin anii 1700 de către filantropul Cupeţu Ionaşcu, odată cu organizarea sistemului de aducţiune a apei potabile în oraş. Tuneluri care, construite din cărămidă şi cu un diametru mare, ar fi folosit ulterior drept tainiţe, locuri de ascunzătoare sau ieşiri secrete. Zvonurile au fost alimentate şi de descoperirea catacombei de lângă Muzeul Judeţean, în 2007, odată cu surparea gurii de intrare pe când muncitorii executau lucrări de modernizare a Parcului Eugen Ionescu, în care au fost găsite baterii folosite de mineri înainte de anul 1989, fapt ce i-a determinat pe specialişti să creadă că în interior s-a mai pătruns de-a lungul anilor la mult timp după construirea adăpostului, deşi tot locul a fost complet acoperit de pământ timp de zeci de ani. Explicaţiile specialiştilor cum că locul respectiv nu ar fi decât beciul unei case demolate la sfârşitul secolului XIX când s-a construit Grădina Publică, nu par să-i mulţumească pe slătineni.
Cât este adevăr şi cât ficţiune încearcă să descopere acum primăria, care a inclus în investiţiile din acest an şi fonduri pentru depunerea documentaţiei în vederea accesării de fonduri pentru “Punerea în valoare a catacombelor din parcul Eugen Ionescu şi parcul Piteşti localizate în municipiul Slatina”. Printre cei care cred cu tărie că acest proiect nu este pierdere de timp şi bani se numără şi viceprimarul Cristian Bircea. “Se ştie de ele, s-a intrat prin ele, însă nu ştiu să le fi făcut cineva o cartografiere, un proiect, un studiu de fezabilitate, inspecţie speologică. Sunt şi pe strada Horia, Parcul Piteşti, parcul Eugen Ionescu… Slatina veche este străbătută de caverne mari de colectare, vechi drenuri de captare a apelor.”, ne-a declarat acesta.
„Intenţia primăriei este aceea de a face prospecţiuni pentru aceste zone unde se ştie că există drenuri de preluare a apelor subterane. Între parcurile Eugen Ionescu şi Piteşti este un şir de tuneluri pentru preluarea apelor subterane ale oraşului. Vrem să scoatem în evidenţă aceste catacombe, să vedem în ce stadiu sunt, unde sunt, ce şi cum ar putea fi puse în valoare. Mai întâi trebuie să ştim pe ce ne bazăm, dacă se poate face ceva sau nu pentru valorificarea lor, dacă avem ce valorifica”, declară Mugurel Manea, purtătorul de cuvânt al primăriei.

Catacomba de sub parc

Deşi au trecut mai bine de opt ani, încă se mai vorbeşte în Slatina despre catacomba descoperită în parcul Eugen Ionescu, chiar lângă fântâna arteziană muzicală din faţa Muzeului Judeţean Olt (fosta prefectură a judeţului). De-atunci nu a mai circulat doar spus cu jumătate de gură zvonul că tainiţa de sub parc ar fi de fapt intersecţia unor tuneluri secrete ce au străbătut oraşul la sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX. În fapt, descoperirea reprezintă o mică sală de aproximativ 100 metri pătraţi, cam la un metru sub locul unde Regina Maria se plimba atunci când poposea la Slatina. Construit în stilul boltit tradiţional românesc, cu arcadă semirotundă “în trepte” extrem de bine prezervată şi cu ziduri din cărămidă, catacomba datează din perioada anilor 1850, fiind construită din acelaşi tip de cărămidă ca şi Muzeul Judeţean.
„Este foarte bine păstrat, zidurile şi tavanul sunt foarte groase şi foarte bine zidite deoarece nu am găsit nici măcar o singură fisură, deşi totul a fost sub pământ atâţia ani. A fost una dintre pivniţele caselor deţinute de către boierul Varipati, cel care a donat Slatinei terenul între fostul magazin “Oltul” şi parc, case demolate pentru a face loc grădinii publice. Este de pus în valoare. Şi eu am prezentat pe vremuri un proiect în acest sens. Se poate face o cafenea literară, amenajat şi cu aerisiri bune sau acoperiş de sticlă, ar fi un punct de atracţie. Altfel, nu ai ce vizita. Pereţii au fost tencuiţi în ciment, mai păstrează puţin din cărămidă şi boltire. Pe pereţi se pot pune fotografii mărite cu centrul vechi al Slatinei, care se demolează pe zi ce trece. E bine să începem să facem odată ceva serios. De fiecare dată când te plimbi pe acolo vezi că a mai căzut o tencuială, un element decorativ, ceva.”, spune istoricul Aurelia Grosu.

646x404 (1)

Grota din grădina unde se plimba o regină

Proiectul primăriei vorbeşte şi despre grota din Parcul Piteşti, unul dintre cele mai vechi locuri de promenadă ale urbei. Istoricii confirmă că însăşi principesa Elisabeta (1894-1956), fiica cea mai mare a Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand, devenită ulterior Regina Elisabeta, se plimba pe aleile grădinii publice de pe strada Piteşti. Vechea grotă este astupată cu o perdea de apă a unei arteziene, împiedicând intrarea vizitatorilor.
O altă grotă de care ne-a vorbit istoricul Aurelia Grosu se află lângă biserica Sopot, un bazin plin cu apă, care vine tot de la vechea alimentare cu apă a oraşului, care se baza pe captarea izvoarelor râului Sopot.

627x0