Ionel Cococi şi Steluţa Constantin sunt “păstrători de ROST românesc”

1018
Tanti Steluţa (fotograf: Răzvan Voiculescu)

În urmă cu doi ani, un grup de artişti a pornit în căutarea ROST-ului românesc, o campanie naţională menită să-i descopere şi să-i promoveze pe acei “păstrători de rost românesc”, povestea acelor oameni ce merită să fie cunoscuţi. Proiectul s-a concretizat prin realizarea unei călătorii prin stări, personaje, crezuri şi ROSTuri româneşti- o hartă a păstrătorilor de obiceiuri şi tradiţii, un album semnat de Mircea Groza şi Răzvan Voiculescu, dar şi un film. Mesajul campaniei este “Avem un ROST. Îl pãstrăm”.
Din albumul naţional de meşteşuguri nu putea lipsi Oltul, bogat în “poveşti” imprimate în lutul modelat, în ii, ţesături, sculpturi în lemn şi multe altele. Printre cele peste 300 de pagini în care sunt prezentaţi acei oameni care ţin viu meşteşugul moştenit, unii chiar ultimii reprezentanţi ai comunităţii lor, se numără meşterii olteni Steluţa Constantin şi Ionel Cococi.
Sub mâinile dibace ale slătinencei Steluţa Constantin, lemnul prinde viaţă. Bătrâna este vestită pentru lingurile cioplite şi fusele sale. În album, fotografia sugestivă a meşterului popular, semnată Răzvan Voiculescu, este însoţită de o explicaţie sugestivă: Steluța e rudă cu lemnul. Are cămașa albă, palmele grunjoase și inima ușoară.”, dar şi de o mărturisire extrasă din filmul “Dor de ROST”: “De toate face neamțul! Numa’ ‘fuse’ nu știe-a face. Fuse facem numa’ noi, rudarii.”

Ceramica de Vădastra, realizată de Cococi
Ceramica de Vădastra, realizată de Cococi

Primul olar din Vădastra după mai bine de 7500 de ani, olteanului Ionel Cococi I s-a dus vestea că a “îmblânzit” lutul. Sub mâinile sale, lutul capătă forma unor vase cu mare căutare printre cunoscători şi apreciatorii artei populare, un model arhaic. Ceramica neolitică de Vădastra, reconstituită de Cococi, a trecut de mult graniţele ţării şi se regăseşte la loc de cinste în colecţiile unor francezi, belgieni, italieni sau bulgari.