Zeci de liceeni din Olt aleg an de an să-şi continue studiile în afara ţării. Doar de la Colegiul Naţional ,,Radu Greceanu” din Slatina cel puţin 10 absolvenţi urmează în fiecare an cursurile facultăţilor din Europa şi SUA. Preferă universităţile din afară pentru că le oferă, susţin ei, perspective mult mai mari de a se integra profesional pe piaţa muncii şi a obţine venituri incomparabil mai mari decât în cazul absolvirii universităţilor româneşti. Cei mai mulţi dintre ei nu se mai întorg în ţară.
Vor studia la universităţi din afară
Alexandru Vătafu este unul dintre elevii foarte buni de la Colegiul Naţional ,,Radu Greceanu” din Slatina. Deşi nu a dorit niciodată să-şi măsoare cunoştinţele cu ceilalţii liceeni în cadrul concursurilor organizate, el a aplicat şi a fost admis să-şi continue studiile în afara ţării. În şase luni el va pleca în Danemarca. Va studia IT la Universitatea Aalborg din Copenhaga.
,,Cred că mă încadrez mai bine într-o altă societate. În afară pentru că mediul este propice învăţatului şi este un nivel de civilizaţie mult mai ridicat decât aici”, ne-a declarat Alexandru care a exclus posibilitatea revenirii în ţară după terminarea studiilor.
Colegul său Mircea Vlad va merge în Franţa. A optat pentru o facultate cu profil economic din capitala acestei ţări. Va studia Finanţe-Bănci la Universitatea Essec.
,,Am ales Franţa pentru că sunt atras de această ţară şi, în plus, am şi rude care mă pot ajuta să mă adaptez mai uşor. Am decis să urmez o universitate din afară pentru că-mi oferă o altă perspectivă. Sunt mai cunoscute pentru performanţa învăţământului şi calitatea profesorilor, oferă o accesibilitate mai mare la angajare şi te ajută să obţii un loc de muncă mai bine plătit… Te încadrezi astfel într-un spaţiu internaţional”, a declarat Mircea.
CNRG, campion la… export de inteligenţă
Asemeni celor doi, alţi liceeni de la Greceanu au aplicat şi au fost admişi pentru a-şi continua studiile la universităţi din Europa şi SUA, în acest an şcolar.
,,În medie, în fiecare an aleg să-şi continue studiile în afara ţării câte un elev de la fiecare clasă. O medie de zece. Aleg fie facultăţi tehnice, IT, fie unele bazate pe limbi străine. Dincolo de o perspectivă mult mai largă pe care o pun la dispoziţia abosolvenţilor universităţile din străinătate, au programe educaţionale mai pe placul elevilor. Preferă cu preponderenţă universităţile din Europa, dar şi din SUA. Spre exemplu, la facultăţile de arhitectură din Marea Britanie numărul orelor de teorie nu sunt cu mult mai reduse decât la noi, în schimb se lucrează mult pe proiecte ceea ce tinerilor le place”, ne-a declarat prof. Larisa Nicola, purtător de cuvânt CNRG Slatina, unul dintre dascălii care se ocupă de elevii care aplică pentru a merge la diverse universităţi din afara ţării.
Aceasta a mai susţinut că liceenii admişi la universităţile cunoscute în lume nu sunt obligatoriu olimpici naţionali sau internaţionali la anumite discipline. „Sunt şi mulţi copii care nu au participat la olimpiadele şcolare din diverse motive; unii nu vor să se complice, dar sunt copii buni care ar face faţă cu brio unor astfel de competiţii”, a mai declaratt Larisa Nicola.
Rămân în lume…
Potrivit studiilor realizate la nivel naţional, aproape toţi liceenii din Olt care şi-au continuat studiile la universităţi din Europa sau SUA nu au mai revenit acasă. Cei câţiva care nu au renunţat definitiv la România, au preferat să-şi pună în practică cunoştinţele în marile oraşe, în general în Bucureşti sau Timişoara. Niciunul dintre ei nu a ales să muncească, într-o formă sau alta, pentru stat, cel mai probabil din cauza salariilor deloc atractive. ,
,Sunt câţiva absolvenţi de universităţi din Europa care au decis să revină. Nu în judeţ, ci în ţară. Acest lucru s-a întâmplat cu ani în urmă când a fost o dorinţă de a-i atrage pe aceşti tineri extraordinari. Din păcate, de la vorbe la fapte, s-a constatat că-i o cale lungă. Tinerii au revenit, dar ceea ce li s-a oferit, atunci când s-a întâmplat acest lucru, nu a fost conform promisiunilor, aşa că tinerii au preferat în locul administraţiei, firmele multinaţionale”, a susţinut unul dintre profesorii care s-au ocupat de mulţi dintre liceenii care au aplicat pentru a studia în afara ţării.
Plătesc, dar ştiu pentru ce…
Nu toţi liceenii din Olt care sunt admişi la universităţi din Europa sau SUA primesc şi o bursă echivalentă cu contravaloarea anului de studiu. Unii beneficiază doar de facilităţile oferite de statele respective pentru toţi studenţii… Sprijin pentru cei care muncesc un anumit număr de ore şi frecventează şi cursurile sau de credite pentru studiu…. Cu toate acestea acceptă să plătească sume importante pentru a învăţa în afara ţării. Asta pentru că Universităţile româneşti deşi aproape că nu există în topul celor mai bune universităţi din lume cer taxe de şcolarizare la nivelul universităţilor de top din Europa. Taxele impuse de universităţile europene clasate în topul 100 al celor mai bune universităţi din lume ajung până la 9.000 euro pe an şi sunt uneori comparabile cu cheltuielile pe care le fac studenţii de la facultăţile private din ţară. Pentru universităţile din afară plătesc, dar ştiu pentru ce, în România nu prea.
Că lucrurile stau în acest fel o demonstrează pe deplin politicienii noştri care-şi trimit copiii să studieze în afară. Printre cei care au ales să-şi scolarizeze odraslele în afară se numără: fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, (care a ales pentru fiul său educaţia elveţiană), fostul premier Adrian Năstase (care şi-a trimis fiul cel mare să studieze economia la Universitatea din Milano, iar pe cel mic în Austria), ex-ministrul Muncii, Maria Sârbu, a cărei fiică s-a şcolit la Sorbona, George Copos, (care şi-a trimis fiica, Alexandra, la Princeton, în Statele Unite) sau vicepreşedintele PNL, Dan Radu Ruşanu, care a ales pentru fiica sa o universitate din Londra.
Cât costă un an de studiu la universităţi de top?
La Universitatea din Copenhaga, clasată pe locul 48 în topul celor mai bune universităţi din lume, şcolarizarea studenţilor care provin din ţările UE nu costă. Criteriile de admitere sunt aceleaşi cu cele solicitate studenţilor danezi, un rol determinat avându-l, însă, cunoaşterea limbii engleze.
Clasată pe locul 68 în topul mondial, Universitatea din Geneva, Elveţia, percepe o taxă de şcolarizare comparabilă cu cele impuse de universităţile din ţara noastră – 670 de euro pe an. La Univestitatea din Amsterdam, (locul 53 în lume) un an de studiu costă aproape dublu 1.565 de euro pe an. Studenţii au posibilitatea de a studia atât în limba olandeză cât şi în engleză.
Nu-i foarte scump nici dacă vrei să studiezi la Universitatea Oxford (aflată pe locul 4 în topul mondial, şi pe doi în cel european). Taxa anuală percepută pentru studenţii ce provin din UE este de 3.500 de lire sterline pe an.
Cea mai scumpă educaţie rămâne cea americană. Un an la cea mai bună universitate din lume, Universitatea Harvard, costă peste 30.000 de dolari. La această taxă de şcolarizare se adaugă şi taxele pentru serviciile de sănătate sau cele care sar de 10.000 dolari pe an.
Costul unui an de studiu la Universitatea Yale este comparabil cu cel de la Harvard, că nu degeaba sunt pe podimul învăţământului mondial
