Eficientizarea agriculturii, aproape imposibilă la Olt

49

Direcţiile pentru agricultură judeţene sunt responsabile cu implementarea la nivel judeţean a strategiei şi a Programului de guvernare în domeniile agriculturii şi producţiei alimentare, îmbunătăţirilor funciare, precum şi în domeniile conexe: fitosanitar, conservarea şi managementul durabil al solurilor. În conformitate cu prevederile HG 751/2010, direcţiile pentru agricultură exercită funcţia de autoritate competentă la nivel judeţean prin care MADR asigură implementarea, monitorizarea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor în domeniile sale de activitate. Direcţia Agricolă asigură colectarea, prelucrarea şi raportarea datelor statistice şi operative şi realizează inspecţiile tehnice, în conformitate cu cerinţele naţionale şi comunitare în domeniu. Despre starea agriculturii oltene, ne vorbeşte în rândurile următoare directorul Direcţiei Agricole Olt, Ion Anuţa

 

• În câteva cuvinte, cam cum arată agricultura judeţului în acest an?

– În anul 2013 se observă o creştere uşoară a randamentelor la hectar la cultura grâului şi o creştere semnificativă la culturile de porumb şi floarea soarelui şi anume: la cultura de grâu în anul 2012, producţia medie a fost de 2650 kg/ha, iar în anul 2013 s-a înregistrat o producţie de 2850 kg/ha. La floarea soarelui, din suprafeţele recoltate şi din estimările făcute, producţia medie este de 2.000 kg/ha faţă de 1250 kg/ha în anul 2012. La porumb se estimează o producţie de 4.800 kg/ha faţă de 2000 kg/ha în anul 2012.

 

• Ce ne puteti spune despre agricultura ecologică?

– În ceea ce priveşte înregistrarea operatorilor de produse ecologice, certificaţi ecologic şi a celor aflaţi în perioada de conversie, pot să vă spun că în anul 2013 s-au înscris un număr de 23 de operatori de produse ecologice. În momentul de faţă, suprafaţa aflată în conversie anul I este de 512,729 ha, iar anul II – 557,442 ha, în timp ce suprafaţa certificată ecologic este de 767,858 hectare, în total având  suprafaţă de 1838,029 hectare. Se înregistrează de asemenea un număr de 40.000 găini ouătoare, din care 33.000 sunt certificate ecologic.

În domeniul comercializării sunt ceritificate ecologic – 10,5 mililioane ouă şi 480 tone cereale şi plante tehnice. Pot să vă mai spun că în agricultura ecologică s-au efectuat 5 inspecţii la agenţii economici din acest domeniu şi nu s-au constatat aspecte privind încălcarea legislaţiei în vigoare.

 

• Cum vedeţi dvs eficientizarea agriculturii?

– Deşi eficientizarea agriculturii se poate realiza numai prin asocierea în grupuri şi organizaţii de producători totuşi această activitate nu există. Nu sunt solicitari în acest sens, dimpotrivă a existat un grup de producători în judeţul Olt, dar din cauza nerealizării condiţiilor de recunoaştere i s-a retras de către MADR acest aviz.

În sectorul legumicol, predomină fermele cu suprafeţe de până la 3 ha. Situaţia este destul de critică dacă luăm în considerare faptul că o proporţie foarte mare dintre acestea sunt administrate de producători persoane fizice.

Aşa se explică gradul redus de tehnologizare a exploataţiilor, de pregătire profesională a fermierilor, de organizare a producţiei, precum şi cantităţile mari de legume comercializate la poarta fermei sau în reţelele de comercializare stradală.

Valorificarea este cea mai dificilă problemă pentru că nu sunt puse bazele unor pieţe specifice de comercializare a producţiei legumicole. Cei care produc legume în cantităţi mici coboară foarte mult preţul, ceea ce îi dezavantajează pe cei care fac legumicultură ca activitate principal.

 

• Cam cum vedeţi dvs rezolvarea, măcar parţial, a problemelor cu care se confruntă agricultura românească?

– În primul rând este nevoie de stabilirea prin legislaţie sau protocoale de colaborare cu specialiştii din administraţiile publice locale, în privinţa inventarierii suprafeţelor plantaţiilor de vii, pomi (inventarierea – plantaţiilor abandonate, defrişate, nou înfiinţate, pentru a avea clar patrimoniul viticol şi pomicol).

Apoi este  nevoie de sprijin din partea autorităţii judeţene privind furnizarea datelor operative la lucrările agricole din teritoriu şi anume, stabilirea unei persoane din cadrul fiecărei primarii care să deţină aceste date,pentru a fi colectate, prelucrate şi transmise la MADR, având în vedere că strategiile agriculturii nu se pot întocmi fără o baza de date reală.

 

• Aţi vorbit despre ce se poate face pe plan local, dar cu siguranţă este nevoie şi de un ajutor de la centru…

– Aşa este! Avem nevoie de modificarea legislaţiei din domeniul grupurilor de producători, în privinţa facilitaţilor fiscale având în vedere că avantajele tehnice, comerciale şi financiare în urma asocierii sunt pe termen lung, iar producătorii mici din agricultură, pe termen scurt, nu au resurse financiare.

De asemenea, este nevoie de crearea altor avantaje pe termen scurt pentru producătorilor care se asociază şi pe care nu le au atunci când îşi valorifică producţia în mod individual. Este nevoie şi ca specialiştii Direcţiei pentru Agricultură să poată gestiona în colaborare cu APIA şi APDRP, măsuri din noua Politică Agricolă Comună, având în vedere că au dovedit capacitatea profesională de a implementa regulamente europene şi naţionale referitoare la fondurile europene, atât prin programul de reconversie al plantaţiilor viticole, cât şi prin efectuarea fazei de teren a M141, deşi această activitate este la început.

Este nevoie de elaborarea de acte normative, referitoare la activitatea de inspecţie, în sensul în care specialiştii DAJ să participe în comisii mixte cu alte instituţii la nivel judeţean cu atribuţii similare, fiecare în limita competenţelor legale, pentru a se reduce numărul de inspecţii şi totodată pentru a nu suprapune activitatea de control. Tot referitor la acest subiect pot să spun că avem nevoie de crearea de sisteme informatice la nivelul ministerului de resort, pentru a putea fi accesate de către fiecare Direcţie Judeţeană, (inspecţii tehnice) în aşa fel încât personalul dintr-un judeţ să aibă acces la loturile de produse neconforme identificate în alt judeţ, pentru a se evita în acest fel o sancţiune dublă pentru aceeaşi faptă, sau neretragerea de la comercializare a produselor neconforme din acelaşi lot. Nu în ultimul rând, este necesară introducerea Registrului agricol electronic la primării, la care să aibă acces personalul Direcţiei pentru Agricultură cu atribuţii de serviciu în acest sens.